Din gradina mea

Sa ne-ntelegem de la inceput: sunt copil de asfalt. N-am crescut cu cheia de gat, caci bunicile mele au dat din vreme opinca pe pantoful cu toc, dar nici nu am avut vreo legatura cu idilica viata la tara. Nu mi-e familiara notiunea de vacanta la bunici, nu am batut ulitele niciunui satuc plina de praf vara, nu m-am cocotat in ciresi ori pruni, nu am mers cu ratele la garla, nu am alergat pe dealuri dupa vaci si nici nu am hranit cu ravna puii de gaina. Ba dimpotriva. Vorba cantecului, mearga pictorii la tara, eu m-am multumit tot timpul cu trotuarul corect asezat, cu apa de la robinet si beneficiile confortului citadin, fie el si inmagazinat intr-un apartament cat o cutie de chibrituri.
Cu atat mai nastrusnica mi s-a parut asadar ideea de a-mi face o gradina de legume, mai ales ca experienta mea horticola se limita la cele cateva ghivece de ierburi aromatice pe care le-am adapostit in bucatarie in ultimii ani.
Si totusi, animata mai ales de gandul de a manca ceva crescut exclusiv de mine, am acceptat propunerea care mi se facea acum trei ani. In teorie, lucrurile stau putin invers, oamenii inzestrati isi transforma hobby-urile in afaceri, mie un potential business mi-a dezvaluit o latura pe care nici macar nu mi-o banuisem si am ajuns sa descopar nu atat o pasiune, cat o sursa neasteptata de bucurie, dar atat de sincera si simpla, cum numai copiii probabil mai traiesc.
In ultimii trei ani casa mea se muta periodic in gradina. Si creste. O peticesc in fiecare sezon cu cate o bucata nou-nouta de teren pe care o smulg salbaticiei si pe care o imblanzesc cu soiuri noi, de a caror crestere ma minunez si pe al caror fruct il astept cu nerabdare. Pot sa spun sigur ca nimic nu egaleaza gustul rodului care a crescut din si prin mainile mele, cum aprecierea oamenilor carora le pun pe masa ceva din munca mea ma binedispune instantaneu.
Din gradina mea culeg astfel nu doar legume proaspete si ierburi cu arome diverse, dar culeg si prieteni noi, interesati sa redescopere bucuria de a manca ceva bun si gustos, culeg idei si planuri despre cum se obtine echilibrul perfect in natura, combinand cu atentie soiuri care se iubesc si tinandu-le la distanta pe cele care nu fac partida buna nici macar in farfurie… Mai culeg amintiri despre mancaruri care ne-au ramas in suflet, culeg promisiunea unui pranz sanatos ori a unei cine vesele cu prietenii, colorata si savuroasa.
Si, mai ales, culeg un vis care creste cu fiecare plantuta ce prinde radacini nu doar in pamantul pe care-l ingrijesc, ci chiar in mine insami.
Va astept in gradina mea!